marți, 1 aprilie 2008

Monolog


E ciudat cum de pe o zi pe alta viata ta se poate schimba. E ciudat ca intr-un moment esti fericit si totul merge bine iar in altul totul se naruie. E ciudat cum intr-un moment te tine in brate, te saruta si iti spune ca te iubeste, ca in clipa urmatoare sa te trezesi singura in patul tau cu lacrimi in ochi, cu privirea absenta, cu el in gand si cu inima franta.
Viata are un mod ciudat sa iti arate ca mana suprema o are destinul si ca orice ai face, orice ai zice, oricat de mult ai incerca pana la urma totul se intampla dupa cum ti-a fost scris si tu nu ai ce face impotriva, nu ai cum sa schimbi mersul lucrurilor.
Totul se termina fara sa iti dai seama, inainte sa realizezi ce se intampla cu tine iar atunci cand te dezmeticesti, te uiti in jur si observi ca nimic nu mai e asa cum a fost, ca totul s-a schimbat, ca si cum ai fi fost plecat ani intregi si te-ai intors doar sa gasesti ca totul e ca intr-o alta lume, o lume necunoscuta tie.
E ciudat sa iti dai seama ca timpul a trecut pe langa tine fara sa il simti, iar din ce odata au fost ore intregi nu au mai ramas decat cateva secunde intr-o amintire.
Ore intregi am stat sa vorbim sa ne cunoastem mai bine, zile la rand ne intalneam si petreceam cat mai mult timp impreuna, zile la rand ne-am tinut in brate si am fost fericiti fara ca nimic rau sa se intample. Dar totul a trecut. Au trecut micile glume, au trecut tachinarile, orele petrecute afara cu prietenii, discutiile la telefon, zambetele, imbratisarile, saruturile, noptile tarzii petrecute impreuna…… Totul a trecut!
Acum nu au mai ramas decat amintiri a acelor timpuri. Amintiri atat frumoase cat si neplacute.
Imi aduc aminte de prima noastra intalnire.
In ziua aceea ma plimbasem cu prietena mea cea mai buna. Imi era insa dor de baiatul pe care il placeam asa ca am incercat sa dau de el. L-am sunat si am aflat unde era si am plecat in cautarea lui. Pe drum insa te-am intalnit pe tine. Sora mea ne-a facut cunostinta si am petrecut ceva timp impreuna. Cand m-ai intrebat daca ma poti lua in brate, desi aveam anumite retineri, am acceptat. M-ai luat in brate si din momentul acela am simtit o anumita legatura intre noi.
Cateva ore mai tarziu ne-am sarutat. Pentru mine a fost primul sarut si datorita tie a fost unul de neuitat. Chiar si acum am fluturi in stomac cand ma gandesc. Cred ca acela a fost momentul in care m-am indragostit de tine. M-am ascuns insa in spatele unui zid de inconstienta si am preferat sa plang dupa tipul care m-a respins decat sa recunosc ca m-am indragostit.
Am petrecut deci ore intregi vorbind si cunoscandu-ne. Coltul strazii tale a fost martor la toate discutiile noastre. Asa am ajuns sa ne cunoastem mai bine si asa am ajuns sa ma atasez foarte mult de tine. Din nou nu am recunoscut si nu am aratat ca mi-ar pasa. In momentul in care mi-ai spus ca iti place de o alta fata am batut in retragere si mi-am incercat norocul la un prieten de-al tau. Insa ma gandeam tot timpul la tine!
Cand am ajuns impreuna eram atat de fericita incat imi venea sa imbratisez intreaga lume.
Nu doream decat sa imi petrec tot timpul cu tine. Orele fara tine pareau sa tina o vesnicie iar atunci cand se apropia ora intalniri eram agitata si nu mai puteam astepta nici macar un minut.
Ca in orice relatie am avut probleme si momente in care totul parea ca se va termina. Am trecut insa de toate obstacolele. Am trecut de zilele in care ai fost plecat si nu puteam vorbi nici macar la telefon, am trecut de saruturile cu alte fete, am trecut de tot ce ar fi insemnat sfarsitul.
In acele zile pe care l-ai petrecut cu tatal tau la niste rude nu am vorbit decat un minut la telefon si nu mi-ai trimis decat un mesaj. Si ce mai mesaj. Chiar si acum il mai am. In momentul in care l-am primit timpul a stat in loc si un sentiment ciudat m-a cuprins. Mesajul era scurt dar valora mai mult decat o mie de cuvinte. “Te iubesc, nu uita de mine!” A fost prima oara cand mi-ai spus ca ma iubesti.
Chiar si in ziua de azi ma trec fiori atunci cand citesc mesajul sau cand doar dau peste el accidental sau doar ma gandesc la el. Am petrecut atata timp citindu-l si uitandu-ma la el incat pot spune ca nu il voi uita niciodata. Imi va ramane pentru totdeauna intiparit in minte.
Imi va ramane la fel de bine intiparit in minte precum si in inima. Mesajul, primul nostru sarut, prima cearta, primele zile petrecute departe unul de altul, momentul in care te-ai intors, primele lacrimi varsate pentru tine, prima grija ca ma vei parasi……Toate vor ramane mereu in mintea mea.
Multumita tie am aflat ce e dragostea. Multumita tie primul sarut a fost ceva ce nu voi uita niciodata iar prima oara va ramane o experienta ce ma va lega de tine mereu. Nici nu stii cat de recunoscatoare iti sunt pentru tot: pentru atentia acordata, pentru ca ai avut grije de mine, pentru ca ai fost langa mine atunci cand am avut nevoie de tine, pentru ca m-ai ascultat, pentru ca m-ai ajutat atunci cand ai putut, pentru ca mi-ai aratat ca merit sa fiu iubita, pentru ca mi-ai aratat ce e dragostea.
Alaturi de tine am trait momente minunate pe care nu le voi uita niciodata.
Iti multumesc pentru tot si jur ca nu as vrea ca lucrurile sa fi fost altfel sau sa fi avut pe altcineva langa mine in locul tau. Nici macar ce a fost rau nu as schimba pentru ca ne-a facut mai puternici, ne-a adus mai mult impreuna, dar ne-a si despartit. Sunt constienta insa ca, oricat de mult as fi incercat si oricat de mult as fi vrut sa nu se ajunga la despartire, mai devreme sau mai tarziu tot am fi ajuns aici.
Te-am iubit si te iubesc si nu as schimba nimic in legatura cu noi. Te iubesc asa cum esti si as minti daca as spune ca nu ador totul la tine. Ador micile tale nebunii, ador glumele tale, ador zambetul tau, ador faptul ca incerci sa ii faci pe cei din jurul tau fericiti, ador absolut toate momentele petrecute cu tine, ador chiar si certurile, si micile neintelegeri, ador cand te enervezi, ador fata pe care o faci atunci cand te enerveaza ceva la mine, ador cand te uiti vinovat la mine pentru ca regreti ceva, ador cand ne certam doar ca sa ne luam apoi in brate, sa ne sarutam si sa vorbim dragastos ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, ador cand ma atingi pentru ca sti exact cum sa o faci, ador cand ma mangai, ador cand imi soptesti ca ma iubesti, ador ca ai pus de multe ori fericirea mea inaintea fericirii tale.
Iar acum ca nu mai suntem impreuna nu au mai ramas decat amintiri, o inima franta, dorinte neimplinite si o iubire care s-a terminat mult prea devreme. Si desi nu mai suntem impreuna eu tot te iubesc, tot tin la tine, ador in continuare totul la tine.
Nu mai conteaza ce a fost rau si daca as putea, as sterge tot ce a fost rau si as lua-o de la capat dar asta nu depinde de mine.
Tu esti acum cu altcineva. Ma bucur ca iti merge bine si ca esti fericit. Sincer! Dar nu pot…. Nu pot trai stiind ca tie nu iti mai pasa de mine, ca nu mai am nici o importanta….. Nu pot trai stiind ca nu te voi mai putea lua in brate, nu te voi mai putea saruta, ca nu iti voi mai putea spune ca te iubesc si tu sa imi raspunzi cu aceasi dragoste.
De acum nu au mai ramas decat imbratisari prietenesti.
Dar voi accepta.
Voi accepta situatia si atata timp cat tu esti fericit nu mai conteaza nimic altceva. Nu conteaza ca plang, ca sufar, ca sunt singura atata timp cat stiu ca esti fericit. Pentru mine asta e important. Si e important sa stii ca voi fi alaturi de tine atunci cand vei avea nevoie.
Te iubesc, nu voi uita de tine.

Niciun comentariu: