Today's mystery is tomorrows history!
At least that's what I'm told!
sunt o nenorocita si nu prea...am iubit si iubesc...vreau sa scriu, sa am talent...nu m-am pierdut...eu nu ma pierd decat daca vreau eu si inca nu vreau sa ma pierd...nu pot sa zic decat ca exista cineva care ma face sa visez...(Alexandru Vakulovski - Bong)
joi, 23 decembrie 2010
marți, 30 noiembrie 2010
miercuri, 3 noiembrie 2010
Reader's Choice
Pentru ca de mult timp nu mai am inspiratie m-am gandit sa face ceva mai interactv.
Trimiteti o poza pe adresa mea de mail iar eu voi incerca sa construiesc o poveste in jurul ei!
Puteti chiar sa complicati lucrurile si sa imi dati niste cuvinte care ar trebui sa apara, un personaj, un loc, un obiect......cam ce va trece voua prin minte!
I need a challenge!
Trimiteti o poza pe adresa mea de mail iar eu voi incerca sa construiesc o poveste in jurul ei!
Puteti chiar sa complicati lucrurile si sa imi dati niste cuvinte care ar trebui sa apara, un personaj, un loc, un obiect......cam ce va trece voua prin minte!
I need a challenge!
sâmbătă, 14 august 2010
luni, 2 august 2010
Fata cu oja rosie [II]

Se uita atent la ea. Ii vedea chipul fara ca ea sa se intoarca. Ii vedea fiecare trasatura a fetei, fiecare expresie.
Ii vedea ochii caprui, nasul micut, buzele rosii, alunita din coltul ochiului stang.
Stia cum ii suna glasul atunci cand e fericita, cand e trista si ii cunostea plansul.
Ii cunostea toate visele si aspiratiile, toate pasiunile, talentele, secretele.
Stia ce o intristeaza, ce o supara, ce o enerveaza.
Stia ca dorea sa devina o artista, o scriitoare recunoscuta. Avea talent. Si ar fi putut fi tot ce isi dorea. Dar la fel de bine stia ca nu va deveni nici una din astea. Era prea realista totusi. Era prea practica.
Ar fi vrut sa ii scopteasca intr-o zi la ureche ca el va avea grija de ea. Ca poate deveni ce vrea ea, poate face tot ce ii doreste sufletul pentru ca el va lucra destul inca ea sa isi permita sa viseze mai mult.
sâmbătă, 17 iulie 2010
sâmbătă, 12 iunie 2010
Fata cu oja rosie [I]

Statea la bar cu o sticla de bere in fata. Cam de jumatate de ora se uita la ea si parca nu se incumeta sa o ia in mana. Era vineri si nu avea puterea nici macar sa bea o bere rece.
Dezamagit, de el si de multe altele, da sa se ridice de pe scaun. Dar nici asta nu poate. Nu poate decat sa se intoarca cu spatele la bar si sa se uite in local.
Multa lume, multa galagie, multe rasete. Dar in jurul lui era liniste. Nu auzea oricum nimic. Era prea cufundat in propriile ganduri.
Cum naiba a ajuns asa? Cum de nu mai avea nici macar atata vlaga in el incat sa ridice o bere la gura, sa bea din ea, sa ii simta gustul amarui, sa o savureze?
Ce era cu el? Ce s-a intamplat? Unde erau sfarsiturile de saptamana in care iesea cu prietenii la o bere si se simtea bine pana noaptea tarziu?
Prietenii erau acolo..........Chiar langa el. Dar nu ii auzea. Cum dracu? De parca nu urlau ca disperatii unul la altul pentru ca nu se auzeau de muzica.
Era ca si cum el nu era acolo. Dar daca nu era acolo, langa toti ceilalti......unde era?
Si chiar atunci a auzit o voce.
"......masa din dreapta....."
S-a uitat la masa respectiva. Niste tipe la un suc in weekend. Normal.
Dar mai era ceva.
Vedea toate fetele tipelor. Mai putin una. Una ii refuza privirea. Vedea foar o ceafa si un umar pe care se odihnea o mana.
O stia. Nu trebuia sa ii vada chipul ca sa isi dea seama cine e.
.......to be continued........
Abonați-vă la:
Postări (Atom)